Romanticul ianuarie …

 

  Sufletul orașului zboară ca o pasăre veselă, fermecată, albă și neobosită înfruntând zilele mohorâte de ianuarie.

  Îi simți freamătul ușor de aripi pe strada Drobeta, unde s-a oprit preț de căteva clipe alintându-se printre faldurile rochiilor de balerine, ce se odihnesc timide pe umerașe, pentru ca mai apoi să țâșnească zglobiu spre un pervaz întunecat de pe strada Maria Rosetti, unde o colivie pustie se tânguie de dorul primăverii.

  Zăbovește ghemuit “pasărea – suflet”, pentru ca mai târziu să plutească spre alte căsuțe, meșteșugit alcătuite din lut sau scânduri, din nuiele sau chirpici, din plastic sau lemn cioplit, în Galeria de Artă Contemporană “Galateca”. Acolo sunt expuse lucrările a 16 arhitecți și designeri care propun întâlnirea soluțiilor arhitecturale cu natura, în a doua ediție a proiectului “Case ciripite”. Fundalul sonor proaspăt inundă spațiul expozițional cu triluri zglobii de păsări, amestecându-se în cascade și suind într-un înalt imaginar. Căsuțele suspendate îți ridică privirea amuzată și te surprind prin  poveștile lor și prin mesajul inspirațional transmis, de la soluții minimaliste, la unele pline de umor țărănesc (“ Dorel și Veta”), până la cele transformate în metafore, cum ar fi căsuța “Corola.”

   Petalele elegant curbate, metalice, protectoare și decorative îmbrățișează  căsuța propriu-zisă, cu linii feminine, curbe și poetice, inspirată, după cum mărturisesc autorii ei de la biroul de arhitectură DSBA, din “ pajiștile înflorite cu iarba înaltă și flori de câmp care te duc cu gândul la păsările mici”.

  Mesajul artistic seduce privitorul prin analogia cu limbajul poetic al lui Lucian Blaga:  

“ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii                 

                   și nu ucid
  Cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
                   în calea mea
  În flori, în ochi, pe buze, ori morminte.”
 

  Lângă geam odihnesc răsturnate oale imense de lut, țesute parcă cu ramuri verzi… afară ianuarie se sfârșește cu zile, dându-și sufletul cu ultimele răsuflări de ger.

  Te desprinzi cu greu din pajiștea virtuală scăldată în triluri și mergi către galeria “Artfooly” de pe strada General Berthelot nr.26, unde “Pasărea ascunsă” evadează în diagonală sau flutură aripile sufletului în zbateri albe, pure, așa cum le-a surprins pictorița Olga Morărescu Mărginean. Păsările stilizate, născute parcă din conturul sofisticat al vreunei flori rare, cum ar fi streliția, plutesc în jur, alunecă din rame și se preling în albul dintre noi, în transparență, în aer, căci pictorița însăși le-a născut destinul, așa cum mărturisea la vernisaj, gândind “pasărea- suflet” ca o parabolă a căutării .

  Albul domină încăperea, se lenevește pe cahlele sobei, albă și ea, se amestecă inocent în micul buchet cu orhidee, pentru ca apoi, sfios, să se cuibărească pe butucii de mesteacăn de la ușa sobei.     Delicatele păsări par că-și iau zborul spre azur, inspirându-se din acuarela cu același nume sau din culoarea purtată cu drag la vernisaj de Olga Morărescu Mărginean alături de curatoarea Anca Negescu, împărtășind bucuria pentru albastru pur.

  Purtând încă în suflet trilurile păsărilor de la Galeria “Galateca” pătrunzi în fascinantul miraj al lucrărilor de la “Artfooly” și îmbătat de dulceața versurilor eminesciene, zâmbești cu dragoste pentru darul primit în ianuarie, căci luna friguroasă s-a frânt în jumătate când, în ziua de 15, ni l-a dăruit pe Eminescu.

    

“Într-un cuib de turturele

Ca și fluturii de-ușor

Saltă Eros nebunește,

Îl desmiardă, l-ncălzește

Cu un vis de tainic dor”.