Preţ de un vernisaj …Atât a durat expoziţia ROAMING, de la Spaţiul Platforma din Calea Moşilor nr. 62-68, vineri, 28 iunie,
suficient cât să gust cu poftă o felie de birocraţie trăită artistic!
Un fir nevăzut m-a tras spre expoziţie, ca şi
cum nu aş fi fost pe deplin îndestulată de dosare, termene, hârtii, mesaje,
programări, numere de înregistrare, numere de eliberare, statistici, rapoarte, articole, referate…
Poate am adulmecat din birou afişul “The Bureau
of Melodramatic Research: ”Protect
your Heart at Work“.
Capsez zilnic şi perforez, cu fiecare foaie
iau prizonier un caz, un om, o problemă şi le arhivez în dosare, ale căror
coperţi reci închid deopotrivă secretele oamenilor transformaţi în clienţi sub
greutatea apăsătoare a birocraţiei.
Respir, inspir… precum în foaia de hârtie conceptuală
a lui Ermmano Cristini, care priveşte cu
2 ochi găuri şi pulsează parcă sub semnul imprimat de ştampilă cu mesajul: “ Breathe
in, breathe out“.
M-a bucurat simplitatea cu care ideile
discrete au evadat din birocraţia cotidiană. Prilej unic de a acorda o funcţie
artistică birocraţiei, cea de toate zilele. Am văzut-o mustind de viaţă, stând
la pândă cu sute de foi albe care aşteaptă flămânde să înghită propoziţii, cereri, date de indentificare, pe care apoi să le arhiveze.
Avocat într-un
sistem legislativ şi birocratic în perpetuă schimbare, găsesc arhiva ca fiind singurul
punct stabil, cu dosare eliberate de emoţii, unele zâmbind fericite de rezultat,
altele gârbovite de amânări inutile.
Viaţa dosarelor confiscă identităţi şi aplică
reţete legale, tratamente negarantate de succes, pentru ca în afara biroului
birocraţia zâmbeşte hătru, jucându-se cu timpul nostru, jonglând cu funcţionarii
publici şi nervii oamenilor.
Sunt în
expoziţie şi umplu virtual spaţiul cu toate gândurile şi obiectivele de birou
pe care le car după mine peste tot, în plină zi, uneori până la lăsarea nopţii. Zadarnic
încerc să fug de ele, să mă eliberez, mă simt veşnic ca şi cum aş purta alături
încă câţiva oameni, ale căror probleme mă obsedează până la rezolvare finală
.
La intrare, Societăţile Comerciale pe Răspundere
Limitată ale lrenei Lagator, răstignite într-o ecuaţie, sugerează însuşi scopul
lor, acela de a absorbi matematic identitatea, de a se naşte prin actul de înfiinţare
şi de a muri prin cele de radiere sau dizolvare…
Dar între momentele naşterii şi dispariţiei
SRL-ului e nevoie de oameni, de muncă şi îndeosebi de depuneri de acte, în
dublu exemplar, acte ştampilate de societatea însăşi, acte ştampilate de
primitor, acte ştampilate de partenerii de afaceri, toate gravitează în jurul ştampilei
care, rotundă fiind, descrie cercul perfect în care ne rotim bezmetici.
Ar putea fi asociatul, ar putea fi colectivitatea
care ţintuieşte personalitatea asociatului, trăgându-l permanent în acelaşi
cerc al birocraţiei sau poate “simplul învârtit în jurul cozii”, în cerc absurd
!
Trăiesc poetic viaţa de birou, iau foi
virgine şi le introduc sfios între pulpele imprimantei din care se nasc cereri
obraznice, îndreptăţite, ferme, uneori parcă îşi strigă nedreptatea, alteori aşteaptă
cuminţi numere de înregistrare, căci birocraţia are un jargon usturător, te încolţeşte
cu cozi obositoare şi voci plictisite la capătul celălalt al firului…
Sărim cu toţii din întâlniri reale în spaţiul
virtual, pe facebook, website, skype şi odată cu noi aducem şi documentele, le
arhivăm digital, le ordonăm, lăsându-le în grija computerului, care cu o gură hâdă
le înfuleca pe toate, rânjind câteodată straniu şi anunţând parcă sinistru
pericolul hakerilor.
O expoziţie a ideilor, a mesajelor, a gândurilor…
Mi-a plăcut echipa, mi-a plăcut faptul că
fiecare artist mi-a explicat pe îndelete mesajul lucrării şi mai cu seamă mi-a
plăcut timpul, care parcă sfidând etapele îndelungate de lucru cu autorităţile,
s-a subţiat atât de tare încât s-a strecurat ca printr-o ureche de ac, fir nevăzut,
un vernisaj, o expoziţie, o zi …
Bine aţi trecut pe la noi, pret de o zi de
iunie, terminată cu cireşe la intrare!
Sigurour Atli Sigurosson, Ermmano Cristini,
Alessandro Di Pietro, Irena Lagator, Giancarlo Norese, Andrea Plasti, Alice
Pedroletti, Luca Scarabelli, Paolo Tognozzi, The Bureau of Melodramatic
Reasearch ….
Nume în dosarul expoziţiei…Artişti, Arhivă,
printre ele rătăcesc şi eu.. Avocat.
Sunetul “A” îmi zvâcneşte în tâmple:
A de la Andy Warhol, unul dintre cei mai
importanti artişti contemporani ai deceniului 6 din secolul trecut, creatorul
mişcării artistice “pop art”, a cărui mărturisire - “Arta afacerilor este cea care succede artei” - pare a se potrivi
perfect cu viziunea artiştilor de la Milano, din expozitia ROAMING.
“O
dată văzute emoţiile sub un anumit unghi, nu mai poţi să le percepi din nou ca
reale…Cred că toată lumea ar trebui să devină o maşină (…) Am început ca artist
comercial şi vreau să sfârşesc ca artist de afaceri”.
Între timp, iată că profeţia sa artistică s-a
împlinit: Lumea chiar a devenit o maşină!
Iar expozitia “ROAMING”, o altfel de
expoziţie, acum captivă pe siteul www.simply.it,
de unde evadează sporadic pentru a lua contact cu publicul şi spaţiul în lungul
său turneu, ne provoacă un dialog unic, imaginar, cu birocraţia devenită maşină
de înghiţit identităţi.
Fotografiile expoziţiei pe "Spaţiul Platforma MNAC".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu