Castelul Peleş e una dintre destinaţiile
mele favorite, pe de o parte pentru că mai toate vacanţele din copilărie le făceam la Sinaia, pe de altă parte
pentru că e un motiv de mândrie să însoţesc toţi prietenii veniţi “de afară”, în
dorinţa de a-i apropia de una din părţile cele mai frumoase ale istoriei
noastre. Am văzut Peleşul de zeci de ori şi de fiecare dată cu aceeaşi bucurie
.
Dar ceea ce nu ştiam despre castel este că ascunde la ultimul
etaj camera lui Gustav Klimt. Anul acesta se sărbătoresc 140 de ani de la naşterea lui Klimt si nu e nevoie să mergem la Viena, ba dimpotrivă,
aş invita vienezii la noi, pentru descoperirea lucrărilor de început ale
celebrului artist, la castelul Peleş.
Turul ghidat al castelului a deschis de aproximativ 4 ani şi
ultimul etaj, unde poţi vedea camerele invitaţilor de la Curtea Regală, domnişoarelor
şi doamnelor care alcătuiau suita Reginei Elisabeta. Deşi mult mai puţin
spectaculoase decât restul castelului, acestea te introduc în atmosfera vieţii de la Curte,
putând descoperi camera lui Vasile Alecsandri, ambasadorul nostru la Paris, camera lui George Enescu,
camera domnişoarei Elena Văcărescu, iubirea interzisă a regelui Ferdinand.
Printre ele, camera cu biroul (mobilier de birou alb cu galben) unde îşi pregătea temele, copil fiind, Regele Mihai. Sunt
intercalate şi mici salonaşe în care oaspeţii puteau servi ceaiul împreună. Revine amplasarea dulapurilor care ascund uşi secrete de
acces, prevăzute pe alocuri şi la etajele inferioare cu scopul de a asigura intimitatea şi secretele vremelnice
ale întâlnirilor de la palat între personalităţile artistice invitate şi membrii
Curţii Regale.
Protocolul de la Curte era
amintit de austerul Cariol I ori de câte ori un membru al Curţii Regale depăşea
limitele atribuţiilor încredinţate. Robert Scheffer menţionează în cartea sa «Orient regal. Cinci ani la Curtea României»
una din replicile adresate de suveran Secretarului Poruncilor şi Bibliotecar al
Majestăţii Sale Regina:
“O reşedinţă regală nu este salonul unui particular. Cele mai mărunte
cuvinte produc aici un efect, un ecou. “
În capătul holului se află camera lui Gustav Klimt, decorată
în alb şi galben, cu frizele originale, pictate de acesta. Tânărul Gustav a
fost invitat de regele Carol I la palat şi a primit o comandă de portrete de
familie, pe care le poţi vedea în salonul de la parter, în mărime naturală.
Casa Regală deţine astfel cea mai mare colecţie Klimt de la noi. Sunt opere din
tinereţea lui Klimt, înainte de lansarea mişcării Secession, dar cu siguranţa încurajarea
regelui nostru a ridicat cota tânărului Gustav în acea vreme.Sunt portrete în manieră clasică care nu anunţă simbolistica
celebrului “Sărut”, dar care reprezintă un punct de plecare solid şi serios în
viaţa lui artistică. Expoziţia propune identificarea operelor din castel,
indicarea poziţiei lor şi desigur panouri completate cu savoare de supraveghetoarea
de sală, care într-un limbaj direct, simplu, fără o pronunţie prea fericită, însă mânată de cea mai nobilă dorinţă
de a împărtăşi cu vizitatorii bucuria descoperirii lui Klimt, face oficiile de gazdă binevoitoare. Practic,
originalele le vezi în diferitele încăperi ale castelului, iar spaţiul de expunere propune descrierea acestora, ataşată
copiilor de pe originale, la care se adaugă paşaportul său şi scrisori
personale.
Până pe 15 decembrie, nu ai
nevoie decât de un drum de 2 ore cu maşina sau trenul către Peleşul care
găzduieşte expoziţia Gustav Klimt.
Iată un suficient motiv de mândrie
că suntem în preajma unei valori universale!!! Fotografiile de interior sunt
toate făcute la ultimul etaj al castelului, camera lui Klimt (mobilier complet
alb) putând fi recunoscută după friza reprodusă pe afişul expoziţiei.
Deschiderea şi încrederea acordată de către monarhul nostru, unui
artist necunoscut şi foarte tânăr, denotă nobleţe şi intuţie artistică excelentă
în acordarea unui credit moral de excepţie care a condus la ascensiunea
grabnică a lui Klimt. Să fim fericiţi că parcursul artistic al lui Gustav, început
la Sinaia, sub oblăduirea Casei Regale a României, a căpătat aripi şi că poate
un gram de inspiraţie divină l-a atins în şederea sa la Palat.
Schimbările majore aduse de gruparea
Secession şi-au tras seva şi din experienţa zilelor petrecute de Klimt în
Sinaia noastră, din aerul proaspat, din atmosfera încântătoare, un amestec
inedit de spirit prusac regal şi toropeala balcanică, uşor orientală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu